A+ R A-

Prezentare generala

TEIU┼×

 

Localitatea Teiu┼č este amplasat─â în zona central─â a Podi┼čului Transilvaniei, în apropierea confluen┼úei Târnavei cu râul Mure┼č. Ora┼čul este men┼úionat într-un document în limba latin─â din 1290 sub numele de Villa Spinarum (Satul Spinilor), care concord─â cu  denumirile din limba maghiar─â (1293 - Thyues, 1303 - Tyvis etc.) ┼či german─â (1532 – Durnnen, 1808 – Dornstadt), în limba român─â fiind utilizat─â forma Tiu┼č, apoi cea actual─â de Teiu┼č.

Cele mai vechi urme de pe teritoriul localit─â┼úii apar┼úin culturii Turda┼č din perioada neolitic─â (mileniul V î. Chr.), urmate de importante vestigii din perioada epocii bronzului (mileniul II î. Chr.), respective dou─â cimitire apar┼úinând culturii Noua, în punctele “Sub Drum” ┼či “Cet─â┼úuie”, în ultima zon─â fiind dezvelit ┼či un cimitir apar┼úinând sci┼úilor (sec. VI-V î.Chr.). Din perioada dacic─â s-a descoperit un tezaur monetar, în epoca roman─â locuirea din zon─â fiind mai intens─â în preajma Strem┼úului, pe unde trecea probabil ┼či drumul imperial. Perioadei migra┼úiilor îi apar┼úin câteva morminte avare (sec. VII-VIII d. Chr.), g─âsite tot pe platoul de la “Cet─â┼úuie”.

Din secolul al XIII-lea pân─â în 1541, Teiu┼čul era parte integrant─â din domeniul Diodului, acesta f─âcând parte din comitatul Albei. P─âmânturile ┼či satele din zona central─â a comitatului erau în proprietatea nobililor de Geoagiu sau în proprietatea cet─â┼úii Alba Iulia. Localitatea Teiu┼č a fost grav afectat─â în anul 1241, când t─âtarii au n─âv─âlit în Ardeal. Nobilul local Andrei de Geoagiu s-a remarcat în luptele împotriva t─âtarilor pe Mure┼č, lâng─â R─âde┼čti, primind trei sate aflate în apropierea locului sângeroaselor lupte.

Iancu de Hunedoara a avut în st─âpânirea sa domenii la Teiu┼č ┼či Strem┼ú ┼či a ctitorit o biseric─â în 1449, în amintirea luptei pe care a avut-o cu turcii la Sântimbru, în anul 1442. Iancu de Hunedoara a d─âruit parohiei din Teiu┼č o moar─â ┼či vii la Alba Iulia, pl─âtind de asemenea suma de 4000 de coroane pentru biseric─â ┼či 1000 de coroane pentru altar. La intrarea în Biserica romano-catolic─â din Teiu┼č se p─âstreaz─â ┼či azi stema familiei Huniazilor, cu corbul care ┼úine în cioc un inel. În 1464, regele Matei Corvin emitea o diplom─â prin care Teiu┼čul primea privilegiul de cetate liber─â regeasc─â. Deoarece o parte a locuitorilor l-au sprijinit pe Mihai Viteazu în timpul campaniei sale în Transilvania, generalul Basta va incendia Teiu┼čul la 1603, ora┼čul înregistrând distrugeri masive ┼či cu ocazia invaziei turco-t─âtare din anul 1658 ┼či apoi cu ocazia revoltei anti habsurgice a curu┼úilor în 1704.

Un moment important în evolu┼úia istoric─â a localit─â┼úii Teiu┼č l-a constituit înfiin┼úarea, în conformitate cu decretul din 1762 al împ─âr─âtesei Maria Tereza cu privire la regimentele gr─ânicere┼čti, a unui escadron de dragoni (cavalerie grea), care peste câ┼úiva ani va fi trecut în subordinea regimentelor secuie┼čti de grani┼ú─â. Comanda escadronului va ob┼úine reînnoirea privilegiilor vechi ale Teiu┼čului, ca cetate liber─â regeasc─â, inclusiv acela cu privire la târgurile sale, devenite mai târziu vestite pe o arie întins─â. Gra┼úie acelora┼či împrejur─âri favorabile, românii din Teiu┼č au fost printre primii din Transilvania, care ┼či-au întemeiat o ┼čcoal─â, datat─â în 1765, aceasta beneficiind tot timpul de o parte din vama (regaliile) târgului, iar dup─â desfiin┼úarea escadronului de cavalerie, în 1851, de fondul special constituit în scopuri ┼čcolare de c─âtre Asocia┼úia fo┼čtilor gr─âniceri.

Construirea, în deceniul al VIII-lea al secolului al XIX-lea, a c─âii ferate Oradea - Cluj - Teiu┼č - Sighi┼čoara - Bra┼čov ┼či apoi realizarea jonc┼úiunii cu cea din direc┼úia Arad la Teiu┼č - Co┼člariu a însemnat transformarea localit─â┼úii într-unul dintre cele mai importante centre feroviare din Transilvania.

Din lista Delega┼úilor Oficiali din Comitatul Alba Inferioar─â la Marea Adunare Na┼úional─â de la Alba Iulia 1918, afl─âm c─â din au f─âcut parte au f─âcut parte ┼či doi teiu┼čeni, în cadrul cercului electoral Aiud, respective Dr. Aurel Sava, pretor ┼či supleantul Gavril─â Ra┼úiu, ┼ú─âran.

În perioada interbelic─â a avut loc construirea ┼čoselei Bucure┼čti-Bra┼čov-Sibiu-Cluj-Oradea (1931-1938), care trece prin Teiu┼č, fapt ce a favorizat dezvoltarea localit─â┼úii, al─âturi de calitatea sa ca nod de cale ferat─â, situa┼úie care se men┼úine ┼či în prezent, aici întâlnindu-se magistrala 3 (Bucure┼čti - Bra┼čov - Satu Mare) cu linia Simeria - Alba Iulia - Teiu┼č. Teiu┼čul a dobândit statutul de ora┼č prin în anul 1994, conform recens─âmântului din 2002 popula┼úia sa ridicându-se la  locuitori.

            Pe teritoriul ora┼čului pot fi vizitate câteva importante monumente istorice, între care biserica reformat─â, construit─â în stil romanic, cu elemente de gotic timpuriu (sec. XIII-XIV), cu decora┼úii interioare din secolul al XVIII-lea; fosta mân─âstire romano-catolic─â, ctitorie a lui Iancu de Hunedoara, a c─ârei construc┼úie a fost finalizat─â în timpul lui Matei Corvin (sec XV); biserica greco-catolic─â construit─â în secolul al XVII-lea, cu valoroase picturi murale.

 


Vizitatori online

Avem 58 vizitatori online

Orase partenere